Istoric, patrimoniu, turism
Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latinã, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la la VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opinia cã termenul aparţine fondului lexical de origine traco-dacicã (Vran ar însemna pãdure, munte). Vrancea a fost un ţinut al transhumanţei, fapt de necontestat care şi explicã caracterul sãu pãstoresc şi tradiţiile etnofolclorice. În Vrancea, la Soveja a fost culeasã balada “Mioriţa”. Pe aceste locuri se aflã cele mai reprezentative monumente ale rãzboiului de reîntregire naţionalã şi teritorialã(1916-1918), mausoleele eroilor români de la Mãrãşeşti, Mãrãşti, Soveja şi Focşani.
Ca instituţii de culturã şi civilizaţie pot fi amintite :
Muzeul satului vrâncean,situat în Crîngul Petreşti, Muzeul Unirii din Focşani, Rezervaţia naturalã Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervaţia geologicã “Focul viu”, din zona montanã Andreiaşu, Ansamblul arhitectonic Piaţa Unirii din Focşani, cu obeliscul realizat de sculptorul Ion Jalea.
Personalitãţi marcante ale istoriei şi culturii româneşti au vãzut lumina zilei pe acest ţinut : mitropolitul Varlaam al Moldovei, deputatul în parlamentul Moldovei, Ion Roatã, pictorul Gh.M. Tãtãrãscu, arhitectul Ion Mincu, pãrintele şcolii naţionale de arhitecturã, scriitorul şi diplomatul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti de geografie.
Judeţul Vrancea oferã numeroase posibilitãti de drumeţie şi odihnã : staţiunea Soveja, cunoscutã pentru cel mai ozonat aer din ţarã, valea Putnei – Lepşa, podgoriile şi beciurile domneşti de la Panciu şi Odobeşti.
Geografie
Pe harta României – judeţul Vrancea poate fi identificat în zona sud-est, la curbura Carpaţilor Orientali, reprezentînd o veritabilã verigã de legãturã între cele trei mari provincii istorice –Moldova, Ţara Româneascã şi Transilvania.
Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemuite cu nişte trepte uriaşe, care coboarã de la vest spre est, prima treaptã este constituitã de munţii Vranceai, alcãtuiţi din culmi şi masive cu înãlţimi de la 960m la 1873m. Urmãtoarea treaptã este reprezentatã de culmile deluroase, cu altitudini ce încep la 350m şi continuã variat pînã la 1001m. În fine a treia treaptã, ca o platformã întinsã pînã la cursurile de apã Siret, Trotuş şi Râmnic – o reprezintã câmpia. Clima este continentalã, influenţatã de masele de aer venite din estul, nordul şi sudul Europei.
Regiunea seismicã cea mai activã din România se aflã în zona Vrancea, cu epicentrul în comuna Vrâncioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic douã cutremure de pãmînt, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernã staţie seismicã funcţioneazã în localitatea Vrâncioaia.
O imensã resursã a judeţului o reprezintã pãdurea, care ocupã aproximativ 38% din teritoriul judeţului. Viile pe rod ocupă 6% din suprafaţa judeţului şi aproximativ 11% din suprafaţa viilor pe rod din România, în judeţul Vrancea fiind cea mai întinsă zonă viticolă din ţară, renumite fiind vinurile de Odobeşti, Coteşti, Panciu, Jariştea.
Economie
Caracterul economiei judeţului este dat de industrie. Dominantã este ramura industriei uşoare a cãrei producţie este destinatã în proporţie de 85% exportului pe piaţa vesticã. “Aurul verde “ din pădurile vrâncene susţine industria de prelucrarea lemnului şi pe cea de mobilier, iar recoltele bogate de struguri permit obţinerea unei game variate de băuturi. Renumele vinurilor vrâncene a trecut graniţele ţării, fapt dovedit de mulţimea de medalii şi premii cucerite la diverse concursuri intenaţionale. Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor şi în consecinţă asigură suport pentru industria alimentară de prelucrarea cărnii şi laptelui.
